Cum s-a impus Băsescu pe scena politică! Bonus: Ponta, Crin și Geoană!


Am intrat pe ProSport, așa într-un raid pe principalele site-uri românești înainte să dorm, și am observat flash-ul din antetul paginii. Un joc de cuvinte foarte subtil, specific băsescian, dacă pot să zic așa: 

Apără România Europeană! 
EUROPA cu trimitere către Europa (EU) România (RO) și PA, adică Ponta și Antonescu! 



Nu știu cum se face dar cei care s-au ocupat de campaniile de până acum ale lui Băsescu au găsit întotdeauna cele mai inspirate mesaje de campanii: 
  • Campania pentru alegerile prezindețiale din 2004: Nu cred că poate cineva să uite sloganul campaniei din 2004: „Să trăiți bine!” -  Cine nu vrea să trăiască mai bine? Sloganul pune punctul pe i! 
  • Referendumul din 2007 pentru suspendarea președintelui: „Să nu vorbesc? Asta vor ei... Tu ce vrei?” 
  • Referendumul din 2009 pentru reducerea numărului de parlamentari: „De ce le e frică nu scapă! Din 471 rămân 300 de parlamentari” 
  • Campania pentru alegerile prezidențiale 2009: „Băsescu pentru România” - poate nu la fel de inspirat precum precedentele, dar îndeajuns încât să câștige simpatia alegătorilor. 
Pe lângă sloganuri, politica mai înseamnă și culoare, la propriu. Oricare dintre culori, poate fi culoarea momentului: portocaliu, violet, albastru, chiar și roșu sau galben dar în anumite condiții (dacă partidele care se bat pentru putere poartă doar aceste culori, atunci una dintre ele trebuie să iasă încingătoare). 

Cât despre celelalte culori „politice”, cum ar fi roșu (PSD) și galben (PNL), cel puțin pentru mine înseamnă: 
  • roșu - seducție, teamă, luptă, sânge - în plus mă duce cu gândul la comunism (în tandem cu galbenul). Căutați pe Google Imagini cuvântul comunism și vedeți ce culori predomină! 
  • galben - mă duce cu gândul la natura veștejită, cea dinaintea iernii, adică pe moarte, sau câmpul de grâu care așteaptă să fie secerat - poate și din cauză că secerea de pe simbolul comunismului este de culoarea galbenă! 

După părerea mea, roșu și galben sunt cele mai nepotrivnice culori „politice” și asta din prisma faptului că sunt culorile primordiale cu care se identifică comunismul. Ar mai fi și gri... poate îl observăm în campaniile viitoare! Bineînțeles că sloganul și culoarea politică nu îți asigură succesul în totalitate dar deține un rol foarte important în asigurarea obiectivului. 

Am zis de sloganuri, de culori, urmează experiența poltică: Băsescu a intrat în politică încă dinainte de 1989, deci nu putea face parte decât din PCR (Partidul Comunist Român) - după 89 a declarat că s-a înscris în partid doar pentru a putea face carieră în marina comercială, potrivit Wikipedia

Pentru o bună perioadă de timp a fost Ministrul Transporturilor (anii 1990). În anul 2000 a câștigat scaunul celei mai importante primării din țară, București! Până la alegerile din 2004, avea deci o experiență politică de cel puțin 25 de ani. În tot acest timp a știut cum să-și facă un nume important pe scena politică românească. Nu știu dacă planul lui de la bun început a fost acela de a ținti titlul de Președinte al României, dar probabil experiența dobândită și mai ales carisma de care a dat dovadă l-a instalat la Cotroceni. 

Experiența de care vorbesc a fost scoasă la iveală la acel duel din 2009, când l-a făcut de rușine pe principalul adversar politic, Mircea Geoană. Crin Antonescu nu prea conta... Că tot am ajuns la Crin să zic că probabil și-a ales cel mai prost slogan politic din istorie: „România bunului simț!” - îl vedeam puțin altfel, și chiar îl vedeam președinte, dar după campania din 2009 mi-am cam schimbat părerea. A abordat total greșit campania respectivă. Înainte de începerea campaniei, îi dădeam șanse egale cu cele ale lui Băsescu și am fost sigur (sau cel puțin speram) că bătălia finală se va da între Crin și Băse... m-am înșelat și mi-am dat seama imediat ce am văzut primul panou cu România bunului simț! M-a cam pufnit răsul și îmi ziceam că fix de asta are nevoie România, de bun simț! În fine, mi-era clar că în cursă rămâne Prostănacul... 

Fac o scurtă (sper) paranteză să zic câteva cuvinte despre Mircea Geoană. L-am cunoscut si pe el, cum am cunoscut și alți oameni politici (Năstase, Ponta, etc) la Olimpaidele Comunicării (2007 și 2008). Cam în perioada aceea am realizat cam ce fel de om e fiecare. Geoană încerca să schimbe programul prezentărilor în așa fel încât echipa lui să urce ultima pe scenă (pe principiul că ultima reprezentație le va face uitate pe celelalte). Evident, ultima reprezentație trebuia dată de echipa mea, Zoom (se prezenta în ordine alfabetică). Știu că a motivat că nu poate ajunge la timp sau ceva de genu. Să nu mai vorbesc de afișele super profesioniste cu care s-a prezentat echipa lui... Echipa lui nici măcar nu n-a terminat pe podium, dar premiul I a rămas în „familie”. Echipa lui Ponta s-a ales cu premiul cel mare, după o campanie de manual... Cu alte cuvinte, m-am cam lămurit care e treaba cu pesediștii. 

Ce a avut Băsescu în plus până acum față de adversarii săi politici:
- sloganuri inspirate
- culori politice câștigătoare
- experiență
- discursurile lui au fost scurte și la obiect
- carismă 
- a știut întotdeauna să dea cel mai potrivit răspuns la întrebările încuietoare 


Ce cu îi are Băsescu acum la mână pe Ponta și Crin Antonescu? 
Atât Ponta cât și Crin și-au pierdut prea mult din credibilitate! Ponta - case closed după „Cazul Plagiatul” - Crin în tandem cu Ponta = prea multe ordonanțe de urgență pentru noapte! Nu ai cum să schimbi legile pentru noapte doar pentru că vrei să ajungi la putere! Aproape că erau la putere dar și-au făcut-o cu mâna lor. În lipsa altor candidați politici, cred că Antonescu ar fi câștigat fără probleme viitoarele alegeri. Prin criza politică, care se datorează în cea mai mare măsură lor, și-a diminuat foarte mult șansele la fotoliul de președinte. Pe plan european și internațional, din ce am observat din presă străină, Ponta este văzut chiar foarte rău, excepție Rusia care consideră că premierul a procedat bine. Într-un eventual de refuz al aderării României la spațiul Schengen, vina va sta pe umerii celor doi. Asta dacă au mustrările de conștiință activate!

Rămâne de văzut cum se vor desfășura evenimentele după data de 29 iulie! Singurul lucru cert e că o să dispară câțiva oameni destul de importanți de pe scena politică românescă iar aspectul ăsta depinde de cei cu drept de vot!