Moartea brandurilor românești: ROCAR


Moartea brandurilor românești și cum și-a bătut joc statul de bunurile publice. Astăzi:


Dacă mergeți în Rusia sau într-una din țările Europei de Est, sau în Africa, America de Sud sau chiar în Orientul MIjlociu s-ar putea să vedeți autobuze, troleibuze sau dubițe marca ROCAR, brand românesc dispărut la începutul anilor 2000 din cauza incompetenței, prostiei și/sau rea voință și interes personal al statului român. Rocar este doar unul drintre multe alte branduri românești de tradiție care au dispărut după 1989. 

Rocar șI-a început activitatea în 1951 sub denumirea de T.V. (Tudor Vladimirescu - Uzina Tudor Vladimirescu) și mai apoi Autobuzul (Uzina Autobuzul București) producând echipament în domeniul agriculturii. În 1957 și-a lărgit aria de activitate, începând să producă troleibuze, microbuze, ambulanțe și mini-camioane de tip pick-up, toate concepute după designuri proprii. Din 1968 exportă vehicule în țările din Estul Europei, Africa, America de Sud și Orientul MIjlociu. După anii 90, semnează un contract de cooperare cu grupul italian, De Simon - modelele produse în urma acestei cooperi poartă numele de Rocar De Simon. În 53 de ani, Rocar a reușit să producă 33 de modele de serie și 24 de prototipuri.  

Sfârșitul Rocarului a venit la începutul anilor 2000 când uzina nu a reușit să-și mai vândă produsele înregistrând pierderi de 13 milioane de euro și datorii de aproximativ 18.5 milioane de euro. Proasta administrare și gestionare a relațiilor cu clienții au stat cel mai probabil la cauza imposibilității vânzării produselor. Piața de desfacere era deja existentă încă din 1968 când au început exporturile astfel că singurul lucru care ar fi putut duce la decăderea brandului ar fi acela de nealiniere la standardele cerute de piață la acel moment -însă foarte puțin probabil și acesta dacă ne uităm la ultimele modele produse de Rocar și la dotările acestora.

Ce a făcut statul în cazul Rocar? 

Cum ce a făcut? Și-a bătut joc ca în cazul altor branduri (Aro, Tractorul Brașov, combinatele siderurgice, Uzina Călan, Oil Terminal Constanța și foarte multe altele). Cum și-a bătut statul joc de Rocar? În același fel în care și-a bătut joc de toate celelalte bunuri publice: A FOST VÂNDUT PE BANI DE NIMIC, adică foarte mult sub valoarea reală de pe piață! 

Prin niște manevre absolut dubioase, tipic românești, activele industriale, terenurile și clădirile care au aparținut uzinei au ajuns să fie administrate de PriceWaterhouseCoopers (pwc) - o multinațională englezească prestatară de servicii profesionale, de consultanță și de audit (după englezi, a doua din lume, după români, prima...), cu toate că statul român deține o entitate specialzată în acest sens: Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Deși numele acesteia nu mai are nevoie de nicio prezentare (Valorificarea Activelor Statului), habar n-am pentru ce a mai fost creată dacă nu se ocupă cu valorificarea activelor statului pentru că mie mi se pare că numai asta nu a făcut. 

În fine, băieții ăștia de la PWC au ajuns la concluzia că activele industriale care au aparținut uzinei Rocar valorează 6.4 milioane de euro. Aceste active industriale care au fost cifrate la 6.4 milioane de euro sunt vândute unei firme (Prelude 2000 SRL Bucuresti), normal dubioasă, care avea o cifră de afaceri de 120 de mii de euro. Adică cum vinzi tu niște bunuri în valoare de 6.4 milioane de euro unei firme care are o cifră de afaceri de 53 de ori mai mică decât suma pe care trebuie să o plătească pentru bunurile respective? Cum? Păi simplu, prin legi, legi votate și adoptate de către statul român. Da, pentru că legile sunt făcute ca să-i protejeze tot pe cei pe care le votează sau care au vreun interes anume în ele. 

Deci cum poți tu vinde unei societăți care aproape că trăiește de-o zi pe alta, active industriale în valoare de 6.4 milioane de euro? Cum? Incompetență, prostie și/sau rea voință și bineînțeles interes personal, altfel nu-mi pot explica. Ce credeți că au făcut băieții deștepți de la Prelude 2000 SRL București? Au început să vândă la fier vechi activele în condițiile în care licitația a fost constestată și exista un proces în plină derulare la Tribunalul din București. Ce a făcut firma Prelude 2000 SRL Bucuresti - a cumpărat activele cu 6.4 milioane de euro dar fără să dispună de banii ăștia. Apoi a început să le vândă la fier vechi, bani cu care cel mai probabil ar fi plătit statul pentru activele industriale Rocar. 

Clădirile fabricii au fost vândute cu 120 de mii de euro și alte imobile cu 4 mii de euro unei alte firme dubioase, Said Invest București care în acel moment avea un personal format din 5 persoane iar capitalul social de mai puțin de 50 de euro! Toate aceste clădiri se întind pe pe 14 numere de stradă. 

Cât de corupt și idiot în același timp poți fi să faci afaceri cu o firmă care are 5 angajați și un capital de 50 de euro și să crezi că nu își dă nimeni seama și să mai și scapi cu basma curată! Oh wait... SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA, DECI E OK - SERIVICII PROFESIONALE!

Troleibuz ROCAR în Rusia - 2010
foto: tramclub.org